Nota: 5/5
E greu sa dai o nota unui clasic, iar Scaunele este una din piesele foarte cunoscute a lui Eugen Ionesco. Am fost luat prin surprindere de inceput, in fapt ma asteptam la o piesa greu de patruns si chiar asa a fost. Ionesco are un stil aparte de a construi piesa, nu spune lucrurilor pe nume, ci mai degraba creeaza un puzzle de descifrat pentru spectator.
La un moment dat dupa cam 10-15 minute de spectacol m-am conectat complet la piesa si rezultatul a fost spectaculos pentru mine - un univers trist, chiar deprimant, insignifianta existentei umane, degenerarea si absurdul cuplului, relatiile din afara cuplului, sotia ca mama, copilul, visele omorate .. etc etc..Ideile sunt din cate inteleg clasice pentru Ionesco (mai multe informatii aici), ce mi-a placut in mod deosebit este modalitatea de exprimare - fiecare propozitie se doreste descifrata atent, a o intelege in profunzime este imposibil, totusi lasa fiecaruia dintre spectatori posibilitatea unei acceptiuni personale, fiecare dupa rostul si firea sa.. dupa propria experienta de viata. Apoi, peste acest puzzle alegoric adaugam un pic de piper de teatru absurd si rezultatul este spectaculos. Nimeni nu poate sustine ca a inteles piesa, anumite pasaje pot fi intelese in mai multe sensuri, toate cu o coloristica aparte, asemenatoare prin absurdul si frumusetea lor cu koan-ii.
O piesa ce merita vazuta, insa trebuie sa fiti intr-o dispozitie mentala potrivita pentru a-i acorda atentia necesara unei digestii decente.
Link: http://www.bulandra.ro/ro/spectacole/scaunele.htm
Posts
No comments:
Post a Comment