Lear(a), Teatrul Bulandra

Gen: Drama

Nota: 2/5

Actori: 2/5
Scenariul: 2/5
Regie: 2/5

Am cumparat biletele la "Lear(a)" cu mult entuziasm, ma atragea si regia lui Andrei Serban al carui "Ivanov" in regie moderna mi-a placut mult, asemeni Mariana Mihut mi-a placut in mai multe piese anterioare.

Voi incepe cu ce mi-a placut, pentru ca este mai putin de scris. Mi-a placut mult interpretarea Dorinei Chiriac, in rolul bufonului. De altfel bufonul este cred cel mai bine schitat personaj din intreaga piesa. Mariana Mihut era greu sa greseasca rolul, cu multa experienta, cu o tonalitate de rege, se impune usor pe scena. Asemeni pasajele din text imi par bine selectate, cu exceptia razboiului unde incepe sa fie un talmes-balmes.

 In rest nu am decat cuvinte critice. Regia este penibila. Sunt adeptul punerilor in scena moderne, insa din pacate scena este cam goala.. nu e nimic modern, pentru ca nu prea este nimic in scena. Un mic raulet improvizat in mijlocul scenei incearca sa salveze aparentele, personajele isi scalda patimas picioarele in apa.. prea strident si prea fad.

Am fost foarte deschis si la adresa unei interpretari pur feminine a tuturor personajelor, insa efectul este de cele mai multe ori comic, desi nu aceasta este intentia. In cele din urma mi-a ramas intiparita isteria si tipetele fetelor.. fara rost, fara motiv.

Nu in ultimul rand, sala Atelier este o bataie de joc pentru actori si pentru spectatori. Dupa primele 10 minute domnea atmosfera de sauna, impreuna cu o lipsa partiala de aer. Felicitari actorilor ca au putut juca in aceste conditii.

Deci, nu.. nu asa. Piesa lasa senzatia unei incercari studentesti in pregatire. Cred ca ii trebuie ani buni inainte de a deveni o piesa macar medie.

Un comentariu foarte pertinent si mai pe larg asupra piesei regasiti aici - http://www.ileanalucaciu.blogspot.ro/2012/11/jurnalul-festivalului-national-de.html

"Varianta nouă de experiment a “Regelui Lear” devenit “Lear(a) nu reușește să coaguleze o linie coerentă a interpretării pentru tematică și rămâne doar demonstrația de har a actriței Mariana Mihuț, acompaniată, mai mult sau mai puțin, de colegele de breaslă distribuite. Spectacolul nu are un ritm provocator și pare adesat celor care nu cunosc povestea … “Sarea în bucate”, dar nici cuvântul lui Shakespeare."

link: http://www.bulandra.ro/ro/stagiunea-curenta/sala-toma-caragiu/440-leara.html

Ivanov, Teatrul Bulandra

Gen: Drama, Teatrul Bulandra
Link: http://www.bulandra.ro/ro/spectacole/ivanov.htm

Nota: 4.6+/5

Actori: 5+/5
Regie: 4.5/5
Scenariul: 4.5/5

Impresia cea mai buna mi-au lasat-o de la distanta actorii, o multitudine de actori cunoscuti sau mai putin cunoscuti care joaca teribil de bine. Cornel Scripcaru, ce in "Casatoria" nu mi-a placut, in aceasta piesa a jucat foarte bine, haios, neexagerat, accentuand acolo unde trebuie.
Marius Manole face un personaj foarte energic si cu toate acestea reuseste sa nu intre in absurd. Vlad Ivanov joaca un "Ivanov" foarte greu si placut, jos palaria. Apoi nu in ultimul rand, Victor Rebengiuc ce se distinge dar nu sufoca scena, Manuela Ciucur intr-un rol dificil, sintetic, amuzant si diabolic intr-o anumita masura.

Scenariul este de asemeni reusit, drama unui om complet neinteles de cei din jur, a carui destin se supune neputincios hazardului vietii. Momente de reflexie din cele mai diverse legate de disparitia iubirii, moarte, compasiune, entuziasm naiv tineresc, avaritie.. pentru a numi doar cateva dintre ele. Asadar o drama reflexiva, cu sporadice accente comice.

De remarcat iarasi regia, nu am realizat ca este semnata de Andrei Serban decat cand m-am apucat sa scriu pe blog, totusi regia am remarcat-o pozitiv din timpul spectacolului. Asa ca ma bucur ca nu bifez cu "genial/extraordinar", ci doar cu acele distinctii ce mi s-au parut personal deosebite si anume: o dinamica mare a personajelor folosindu-se atat de o scena prelungita in toate directiile si pe mai multe nivele, cat si de sala (printre spectatori); apoi folosirea excelenta a luminilor mai ales in monoloage, sau cand doreste sa accentueze o un anumit pasaj; nu in ultimul rand folosirea in doua planuri a scenei, astfel incat actiunea principala se petrece in fata, insa undeva in background se desfasoara o activitate paralela..

Desi recomand piesa cu caldura, mai putin daca ati avut un deces de curand, doar cateva lucruri mi-au atras atentia mai putin pozitiv:
- necesitatea tipetelor si a isteriei ca forma teatrala, devine in multe cazuri exagerata si nejustificata
- desi regia m-a surprins foarte placut, totusi dorinta de a alerga in tot decorul este de neinteles in mai multe scene
- similar cateva dintre glume se repeta obsesiv si isi pierd complet comicul (nu va invat eu ca o gluma repetata de mai mult de doua ori devine o gluma proasta, cand faci asta de 5+ ori..)
- desi scenariul este reflexiv, textul cred ca putea fi adaptat in cel putin cateva instante ceva mai bine.. e ca si cum ceva din mesajul "initial" se pierde..

Per ansamblu o piesa musai de vazut, ce mi-a adus aminte de punerile in scena de opera intr-un decor modern a unor piese clasice, renascentiste.. acum citind despre Andrei Serban, vad ca are un lung istoric in acest sens atat cu opera cat si cu teatru.