Oscar si tanti roz, Bulandra

Oscar si tanti roz, Bulandra
Nota: 5+/5

Actori: 5+/5
Scenariul: 5/5
Regie: 5/5

Daca piesa merita cel putin un +, este cu siguranta pentru actori. Stiam ca Marius Manole este un actor bun, asemeni de Oana Pellea, insa in aceasta piesa prestatia lor este superlativa.
Piesa este o drama si cred ca e mai bine sa stiti, inainte sa o vizionati, ca este despre "moartea unui baietel de 10 ani de cancer". Aceasta descriere sumara aproape ca mi-a taiat orice dorinta de a o vedea, insa recomandarile bune, m-au convins spre bucuria mea sa ma avant in sala.

Piesa este mult indulcita cu teme din cele mai diverse despre viata, filozofie digerata, si nu putin umor. Marius Manole interpreteaza magistral un baietel de 10 ani, un adolescent trait din perspectiva baietelului, asemeni un om matur.. Dumnezeu, dragostea, prietenia, scopul vietii - toate sunt comprimate intr-un text accesibil si foarte emotionant. Nu in cele din urma atmosfera este per ansamblu pozitiva, tocmai textul si forma de interpretare daruiesc spectatorilor un pozitivism contagios.

De remarcat ca este prima piesa in regia lui Chris Simion care imi place.. :)
Teatrul Bulandra m-a surprins din nou foarte placut, cu siguranta in ultimii ani au cel mai bun raport de piese bune din stagiune.

Link: http://www.bulandra.ro/ro/spectacole/oscar.php

Scaunele, Teatrul Bulandra

Gen: Drama/Teatru absurd
Nota: 5/5

E greu sa dai o nota unui clasic, iar Scaunele este una din piesele foarte cunoscute a lui Eugen Ionesco. Am fost luat prin surprindere de inceput, in fapt ma asteptam la o piesa greu de patruns si chiar asa a fost. Ionesco are un stil aparte de a construi piesa, nu spune lucrurilor pe nume, ci mai degraba creeaza un puzzle de descifrat pentru spectator.

La un moment dat dupa cam 10-15 minute de spectacol m-am conectat complet la piesa si rezultatul a fost spectaculos pentru mine - un univers trist, chiar deprimant, insignifianta existentei umane, degenerarea si absurdul cuplului, relatiile din afara cuplului, sotia ca mama, copilul, visele omorate .. etc etc..

Ideile sunt din cate inteleg clasice pentru Ionesco (mai multe informatii aici), ce mi-a placut in mod deosebit este modalitatea de exprimare - fiecare propozitie se doreste descifrata atent, a o intelege in profunzime este imposibil, totusi lasa fiecaruia dintre spectatori posibilitatea unei acceptiuni personale, fiecare dupa rostul si firea sa.. dupa propria experienta de viata. Apoi, peste acest puzzle alegoric adaugam un pic de piper de teatru absurd si rezultatul este spectaculos. Nimeni nu poate sustine ca a inteles piesa, anumite pasaje pot fi intelese in mai multe sensuri, toate cu o coloristica aparte, asemenatoare prin absurdul si frumusetea lor cu koan-ii.

O piesa ce merita vazuta, insa trebuie sa fiti intr-o dispozitie mentala potrivita pentru a-i acorda atentia necesara unei digestii decente.

Link: http://www.bulandra.ro/ro/spectacole/scaunele.htm